Monday, September 17, 2012

Sursa: Despre-inot: ingredientele unui vis frumos 02



 02
Către
FRN- Regulament BEST (un proiect...)
Comentariu introductiv:
            Atât de complicata escaladare a top-ului, în supremaţia omului sportiv asupra apelor ’bine dresate’ într-un bazin olimpic de înot.., se rezumă, în fond, la două mari cerinţe:
1/. Foloseşte inteligent formulele BEST şi IPA,  care se desprind sugestiv din expresia ’Festina lente’–Grăbeşte-te ...încet !                          
 2/.Aplică fără excepţie indicaţia  -
’cît aer inspiri... tot atât aer expiri...’, regula de aur a practicării înotului!

            Cine înţelege repede răspunsul motric, bio-funcţional, la aceste două cerinţe primordiale – va dobândi succes...; cine nu reuşeşte – se va zbate, de cele mai multe ori, în zadar, şi nu va obţine decât OBOSEALA în toate formele şi fazele ei.       

            Numai un echilibru cât mai perfect al actului respirator (egalitatea cantitativă între aerul inspirat şi cel expirat, repetăm....) îi poate oferi o primă condiţie, principală, a repetării efortului, în fapt a condiţionării din ce în ce mai aspre a organismului său pe drumul performanţei
            De curând, la acest aspect, cel de verificare a echilibrului bio-funcţional în condiţii de efort, firma Polar-Nokia a produs un dispozitiv uluitor de simplu prin care sportivul are acces instantaneu la verificarea a pulsului, în apă, în condiţiile imediate terminării efortului. (vezi www..polar.fi)
Definiţii BEST
!/. *Testarea eficientei biomecanice la inot , în engleză - The Biomechanical Efficiency Swimming Test ( B.E.S.T.) 
are  următoarea formulă  =
[‘100 + ‘IPA’] – [‘T’ + ‘M’] =  .....pct. Constanta ‘100’, este aleasa aleator, egală pt. toţi concurenţii – ea ajută la echilibrarea calculului; IPA devine o constantă periodică, calculată anual – ea oferă caracteristica individuală a unui corp de înotător aflat în apă ...
Tehnica corecta inseamna eficienta de miscare in apa verificabilă prin “testarea eficientei biomecanice la inot”(best) - se calculeaza astfel: adun ‘timpul’(‘T’) cu ‘vaslirile’(‘V’) suma  lor o  scad dintr-o altă sumă dată de adunarea valoarii constante (‘k’,aleasa aleator si este egala cu  ‘100’ puncte) + indicele personal de alunecare (IPA)(ce se calculeaza periodic, anual) - adica
 { 100+IPA } – { Timp + Vâsliri } = puncteBEST   

2/ Obiectivitatea conceptului si a formulei ‘B.E.S.T.’ rezida  din urmatoarea  logica: ‘adun doua marimi, (timpul / ’T’ + vaslirile / ’V’) care au sens descrescator, - dupa care, suma obţinută o scad din suma dată de constanta ’K’ + ‘IPA’} si obtin (facil + repede / mental way ...) valoarea prestatiei  in  apa’

3/“indicele personal de alunecare” (IPA ce poate fi asemuit cu un  kard-anual) este calculat prin formula:
[‘L.’ + (k)] – [Kgr. + q] = ... pct. IPA; adică:
 ‘L.’=lungimea maxima a corpului / în poziţie întins ventral / pluta;
’(k)’= o constantă cu valoare 100 puncte
‘Kgr.’ = greutatea in kilograme
‘q.’ = diametrul în cm. măsurat sub-axilar in expiratie profunda


4/aplicabilitatea ‘anualkard-(ului)’IPA, este universal valabil si poate fi folosit indiferent de sex si chiar de varsta subiectilor…,acest lucru este dat de faptul ca criteriile alese, pentru folosirea sa ca instrument de departajare /organizare a intrecerilor de inot sportiv , sunt cele induse in selectia naturala:
# cu cat un corp este mai lung  (L.),
# cu cat un corp este mai usor, (Kgr.)
# cu cat un corp este mai ingust (q.)
cu atat mai eficient pluteste, aluneca sau inainteaza !

Concluzii:
1/       performanta la inot, eficienţa biomecanică / hidromecanică …, este dată de Viteza si de Energia consumată (nr. de vâsliri) in unitate de timp sau distanţă (BEST);
2/       fiecare dintre noi avem o valoare individuala pentru manifestarea capacitatii de alunecare (IPA);
3/       BEST este calculat cronometrând si numarând vâslirile;
4/       IPA este măsurat anual si deci are valoare constantă;
5/       seriile vor fi alcătuite din înotători cu acelaşi (sau cu valori apropiate) ale IPA, posibil chiar indiferent de vârstă sau sex (!);
6/       concursurile / clasamentele  vor fi  desfăşurate / alcătuite pt. distanţa de 50m (de preferat în bazine lungi...) la probe individuale si de stafeta (4x50) , la cele 4 procedee (cf. reg. FINA) + probele de mixt-individual (100m, 200m) pentru cei mai evoluaţi înotători
7/       la fiecare probă un grup special de arbitri vor număra ciclurile de vâslire
( deja firma Polar-Nokia are un aparat care masoară numărul paşilor în alergări..., vine foarte curând momentul când aparatul va fi rezistent la apă..şamd), evident numărătoarea mişcărilor se poate organiza în condiţii perfecte (vezi placuţele de acordare a notei la săriturile în apă..) pentru a nu exista nici o suspiciune;
8/       Toate starturile vor fi executate din apa; cu interdictia de a inota pe sub apa mai mult de linia cu stegulete aflata la 5,o m (!)(variante);
9/       arbitrii numărători ai ciclurilor de vâslire vor fi amplasaţi în locuri diferite unii faţă de alţii (pentru a nu se ’consulta’ unii cu alţii..); ei vor indica numărul de vâsliri ridicând plăcuţele cu numărul de vâsliri doar la semnalul arbitrului general, evitându-se posibile greşeli..;
10/     calculul BEST este făcut la Secretariat după Fisa de concurs care va cuprinde, anterior notată -  IPA (valoare constanta anuala), Timpul de Inot realizat pe distanţa de 50m, Numărul de Vâsliri numărate pe aceiaşi distanşă + numele inotatorului, clubului, antrenorului, vârsta, sex  etc.
Obs.:
A.        Intrecerile in sistem BEST nu pot inlocui întrecerile clasice, promovate de FINA încă din 1908. Ele pot fi folositoare in cazul pregatirii copiilor incepatori si chiar la adultii care prin natura lor biologica nu pot aspira la performante de elita, de valoare mondiala – competiţiile Masters etc.
DECI :
Acest nou concept poate face parte, in viitor, din activitatea de inot sportiv a federaţiei asa cum rezulta ea din ‘FINA Handbook’ , part II - Constitution and Rules, and Part VIII  ‘Masters Rules’, reguli adoptate si de FRN - Inot, avand ca titlu provizoriu, YMBS –

Young&Masters BEST Swimming

Iată cum ar trebui inţelese aceste reguli noi:
            YMBS 1:  concursurile ‘BEST Young&Masters’ sunt promovate si patronate de FRNPM in spiritul dat regulamentul FINA HANDBOOK,
            YMBS 2: intrecerile sunt organizate, in principal, la nivel local, districtual. In functie de amploare, pot fi organizate,eventual, si la nivel national, international - cu probe Individuale sau probe de ştafetă, avand ca unic criteriu de departajare a celor inscrisi pentru a participa la intreceri, valoarea  egala sau sensibil apropiata a punctelor rezultate din calculul anual al ‘Indicelui Personal de Alenecare’ (IPA), până la 31 Dec. a.c.
            YMBS 3: Tehnic - regulile BESTSwimming – vor rezulta din prevederile generale cuprinse in Swimming Rules, part III (pag.127) si cele curpinse la MSW 3 (pag. 353) evident adaptate, prelucrate (variante), cu urmatoarele excepţii:
            YMBS.3.1. -  punctajul IPA (indiferent de varsta si sex !!!), apreciat la valori egale sau sensibil apropiate, va permite alcatuirea omogena a seriilor, a repartizarii pe fiecare culoar, in intrecerea respectiva; sunt admise evolutii avand chiar si un singur participant / probă concurs.
             YMBS.3.2. – inceperea intrecerii se face numai din apa; pornirea intrecerii cu start din apa este valabila si in cazul efectuarii schimburilor la stafete
** ** excluderea startului de sus se explica prin nevoia de a oferi fiecarui concurent posibilitatea de a inota cat mai mult fara a beneficia de ajutorul startului de sus (variante).
            YMBS.3.3. – in cazul existentei mai multor serii la aceiasi valoare IPA vor fi organizate semi-finale sau intreceri finale cf. deciziei arbitrului general.
            YMBS.3.4. – la intrecerile de stafete este permisa aflarea in apa, pe acelasi culoar, pe durata de timp strict necesar efectuarii schimbului de stafeta, a doi concurenti (cel care preda schimbul/cel care primeste schimbul), fara ca acest lucru sa reprezinte o interventie ‘unfaire-play’.
            YMBS.3.5. – intrecerile vor fi predilect incepute cu concurenti (serii) care au IPA mai mic ca valoare, programand serii cu valoare din ce in ce mai mare.
            YMBS.3.6. – Secretariatul concursului va permite, in cazuri speciale (numar mare de concurenti) ca fiecare culoar sa fie folosit de maximum 2 concurenti care au egalitate sensibil egala cu valoarea IPA a seriei/finalei. In aceste situatii numarul arbitrilor va fi sporit in mod corespunzator (variante).
YMBS.4. -  Intrecerea propriu-zisa.
            YMBS.4.1. – Intrecerile vor fi organizate doar pe distanta de 50m şi proba de mixt-individual (de preferat numai in bazine omologate cu dimensiuni olimpice /acoperite, decoperite). Nu sunt excluse si intrecerile in bazine de alte dimensiuni
            YMBS.4.2. – Intrecerile se desfasoara doar pe distanta de 50 m. - in probe individuale la procedeele: liber, bras, spate, fluture/delfin si la probele de mixt-individual (a se ţine cont de dimensiunile bazinului şi de vârsta, valoare  concurenţilor !).
Stafetele - 4 x 50 liber, 4x50 bras, 4x50 delfin si 4 x 50 mixt in serii organizate conform criteriului IPA.
0 stafeta va fi alcatuita din minimum 3 inotatori cu aceiasi valoare/valori apropiate  IPA(variante).

            YMBS.4.3. – Intrecerea individuala, in cadrul unei serii sau finale etc., se va desfasura conform regulamentului oficial al FRNPM cu urmatoarele modificari:
            YMBS.4.3.1. – Alaturi de cronometrarea timpului de inot pe distanta de 50m (cu start din apa) vor fi numarate si ciclurile de vaslire cu bratele. Aceste 2 valori vor fi introduse la secretariat in calculul formulei BEST astfel:  BEST = din valoarea [ K +IPA ] (valoare constanta minimum pentru un an calendaristic) se va scadea suma numarului de Secunde realizat pe distanta de 50m plus numarul Ciclurilor de vaslire cu bratele, punctajul realizat va sta la baza alcatuirii clasamentului – primul loc - concurentul cu cel mai mare punctaj…, ultimul loc concurentul cu cel mai mic punctaj. ...
            Repetăm - Formula BEST poate fi exprimata astfel:  
BEST = [K+IPA ] – [Timp+Visliri] =puncte.        
***** ‘K’. – este o valoare aleasă aleator, adugata in calcule pentru a pozitiva calculul matematic al fiecarei formule. La probele de stafete vor fi cumulate de 4 ori aceste trei valori (IPA, Timp/sec.,Cicluri/50m); punctajul final obţinut de cei 4 înotători va fi împărţit la 4 (variante).
            YMBS.4.3.2. – Ciclurile de vaslire vor fi numarate astfel : la probele de inot liber si inot spate un ciclu va insemna vaslirea a doua miscari de brate alternative; la probele de inot bras si fluture/delfin un ciclu va fi reprezentat de vaslirea concomitenta ale ambelor brate.
            YMBS.4.3.3. – Numararea ciclurilor de vaslire este responsabilitatea unui nou grup de arbitri (1-2 pentru fiecare culoar), asezati separat unul faţă de altul şi fata de arbitrii cronometrori; arbitrii numaratori vor fi amplasati deci in locuri diferite unii de ceilalti, iar fisele lor fi fi adunate, pentru fiecare culoar, la secretariat unde se va face calcularea punctajului BEST impreuna cu valoarea timpului cronometrat.
****** Numararea ciclurilor de vaslire se poate face in mod liber (vizual) sau cu un ‘counter’ mecanic/electronic (?) care sa simplifice contabilizarea mentala si deci a unor eventuale erori (variante).
            YMBS.4.3.4. - In toate cazurile (de cronometrare a timpului sau de numarare a ciclurilor de vaslire) fractiunile de secunda care se afla sub valoare de 0,5 sec. vor fi scazute din timpul cronometrat iar cele care depasesc valoare de 0,5 sec. vor fi intregite la unitatea imediat superioara; aceiasi indicatie va fi aplicata in cazurile numararii ciclurilor de vaslire, in sensul ca fiecare jumatate de ciclu (la inot-liber sau inot-spate vaslirea ultima cu un singur brat va fi adaugata la valoarea finala, idem, pentru inot-bras si inot-fluture, acolo unde se efectueaza o jumatate de vaslire etc.).
            YMBS.5. – La intrecerile BEST nu se omologheaza recorduri. Punctajul, locul in clasament (in serie, in finala) reprezinta o valoare momentana si simbolica pentru reusita fiecarui participant in parte (sau a echipei de stafeta din care face parte). Rezultatele pot fi supuse analizei în cazul acţiunilor de selecţie !
            YMBS.6. – organizatorii unor intreceri BEST pot stabili baremuri de participare privind punctajul IPA; aceste baremuri sunt informative / orientative si nu pot exclude dorinta personala a unui concurent de a participa la intrecere, indiferent de valoarea IPA, la un moment dat.
            YMBS.6.1. – Fiecare participant este recomandat  sa aibe un document oficial din care sa rezulte, ca o ligitimatie sportiva, numele, adresa, avizul medical si, mai ales - punctajul IPA (eventual si o lista de reusite la alte competitii).
DECI:
I. Anterior intrecerii
In scopul alcatuirii seriilor de concurs in mod egal si echitabil, element important in cazul intrecerilor preconizate de acest nou concept – fiecarui inotator i se va calcula, anual (until 31 Dec.), -  ‘Indicele Personal de Alunecare’ (IPA) dupa o formula ce are la baza interpretarea unor principii ale hidrodinamicii, respectiv valoarea Numarul Froude-Reynolds; seriile vor fi alcatuite din concurenti care au valori egale sau apropiate ale acestui indice (actiune in sarcina secretariatului de concurs).

MODEL:
Program tehnic pe  4 reuniuni / 2 zile de concurs; concurs municipal.
Denumirea competiţiei .....................
Sponsor .........................................
Data .....................................................
Locul, bazinul .......................................
Termene de înscriere ...........................
Şedinţa tehnica ....................................
Accesul la încălzire ..............................
Secretariat + brigada de arbitrii =

Ziua 1-a; reuniunea 1-a
Ora de terminare a încălzirii.................
Ora primului ştart..................................
a-50 m delfin (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)
b-O proba de concurs mixt-individual (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)
c-O proba de ştafeta 4+50 delfin (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)

Ziua 1-a, reuniunea 2-a
Ora de terminare a încălzirii.................
Ora primului ştart..................................
a-50 m spate (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)
b-Repetare a probei de concurs mixt-individual (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)
c-O proba de ştafeta 4+50 spate (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)
Ziua 2-a, reuniunea 3-a
Ora de terminare a încălzirii.................
Ora primului ştart..................................
a-50 m bras (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)
b-O altă probă de concurs mixt-individual (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)
c-O proba de ştafeta 4+50 bras (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc
Ziua 2-a, reuniunea 4-a
Ora de terminare a încălzirii.................
Ora primului ştart..................................
a-50 m liber (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)
b-Repetare a probei de concurs mixt-individual (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)
c-O proba de ştafeta 4+50 liber (serii distincte baieţi/fete, grupe de vârstă etc)
---------------------------
Punctaj, clasamente:
*In fiecare serie, la fiecare sportiv - se vor cronometra Timpul individual de înot şi se vor numara Ciclurile de vâslire.
Aceste date, impreuna cu punctajul IPA (dacă se decide aplicarea acestuia...) se vor introduce in formula de calcul a punctajului BEST =
[100+IPA] – [Timp+Cicluri vâslire] =
( în caz că nu se foloseşte constanta IPA – punctajul se va calcula doar din konstanta K)
*Clasamentul fiecarei probe (pe sexe, pe grupe de vârstă) vor fi alcatuite cf. celui mai mare punctaj realizat de un înotător sau de o ştafetă
*Punctajul la ştafete va fi realizat prin cumularea punctajelor individuale realizate de cei 4 sportivi – totalul urmând a fi împărţit la 4
*In funcţie de preferinţele secretariatului şi a arbitrului general se pot alcătui clasamente cumulate pe nume de sportivi, de  antrenori, pe cluburi, grupe de vârstă etc.
------------------------
PREMII
*Fiecare proba va fi premiata cf. clasamentului realizat de secretariat
*Calculul material-financiar a premiilor alocate are la baza urmatorul sistem:
din valoare contabila alocata probei (100%) :
            - 40% primeşte antrenorul sportivului care a ocupat locul I;
            - 30% sportivul ocupant al locului I;
            - 20% sportivul ocupant al locului 2;
            - 10% sportivul ocupant al locului 3; clasamentul va fi calculat pana la valoarea primilor 10 clasaţi; pentru restul participanţilor nu se intocmesc clasamente dar numele lor se afiseaza la protocolul final al competitie(nume, prenume, vârstă, club, antrenor)
------------------------------
Organizatorul:
1.        Asigura condiţiile generale de desfăşurare a competiţiilor (buget);
2.        Activează permanent pentru atragerea de sponsori, publicitate;
3.        Poate institui o taxa modica de participare a fiecarui sportiv inscris in competitie.
4.        Toate aceste date vor fi inscrise in protocolul final al concursului
5.        Asigura inregistrarea in memoria calculatorului a fiecarei evoluţii şi a rezultatelor fiecarui concurs.
----------------------------
Observaţii:
               
Comentariu:
Acest regulament a fost experimentat practic cu rezultate semnificative (a); a fost agreeat de Comisia  metodica a Federatie Romane de Natatie (B) si a fost aceptat formal de Colectivul tehnic de pregatire a lotului ns. olimpic (C)
Performantele actuale la inot, in fata oamenilor obisnuiti, a începătorilor şi mai ales a celor în vârstă  sunt prea inalte, greu de atins; recordurile, in ultimul timp, sunt corectate din ce in ce mai rar (!) si multi dintre simpatizanti, debutanti abandoneaza, in principal pentru aceste doua  motive:
            Primul – dificultatea de a se supune rigorilor pregatirii in mediul schimbat (apa) care presupune minimum 4-5 ore pe zi de pregatire generala si speciala de inalt nivel; oamenii nu mai au atat timp de a practica inotul asa cum a fost el conceput acum 100 de ani si, tot asa, oamenii, tinerii nu mai au, din pacate, interesul de a  ‘jertfi’ energie si timp stiind ca, in final, performantele lor vor fi mediocre….
            Second – se remarca , pe plan personal, individual ca exista o dificultate reala de a invata absolut corect+controlabil tehnica celor 4 procedee (sau poate a doar unuia…) in  compania efortului maximal (!), in timp util (!!) si in maniera ceruta de perfectiunea ‘elitei’(!!!)
Limitele de efort si abilitate biomotrica a noilor recorduri presupun o prestatie extrem de elevata; incepatorii invata sa inoate dar nu reusesc, decat cu greu, sa atinga ceea ce numim cu totii, tehnica corecta, perfectiunea, maiestria, de miscare. Toate cele cca. 30 de probe de inot sportiv cu performantele lor (mondiale, olimpice, nationale sa) sunt accesibile doar unui grup mic de semenii nostri, o ‘elita’ cu care toti ne mandrim, fara discutii (!) dar, ca orice ‘elita’ si statistica ne-o arata -  ea provine dintr-o masa enorma de abandonuri si refulari…….
            Ori acest lucru ar trebui sa-l evitam ( sa nu avem ‘eroi nefericiti’…)  si nu suntem siguri ca organizarea clasica, intr-un viitor apropiat, va putea remedia, singura, acest neajuns ?!
Tehnic vorbind noul concept are cateva instrumente cu care poate fi pus in practica, iata-le:
            Pentru a reusi introducerea acestui nou sistem de intreceri si chiar  de antrenament ar fi necesara o enumerare de argumente care in finalul va da adevarata dimensiune a acestui proiect:
  (        1)  O egalizare obiectiva intre concurenti ( astfel se vor evita intrecerile intre paticipanti cu gabarite somatice diferite; la lupte, box, judo exista asemenea interes – categoriile, de ex…); ori pentru acest aspect, important, noul concept solicita ca fiecare inotator sa fie testat anual pentru a I se calcula   ‘Indicele Personal de Alunecare’ (IPA), a carui valoare constanta ne va permite sa organizam seriile de concurs in termeni de egalitate aproape perfecta intre concurenti   ( este chiar posibil, in viitor, ca seriile sa fie alcatuite fara a tine cont de criteriul de varsta sau chiar de diferentele dintre sexe daca exista egalitatea valorii acestui indice)  IPA, are corespondent si la alte discipline sportive si este intalnit in forme specifice, in care abordarea stiintifica face parte din conceptul uzual de pregatire de mare performanta (canotaj, ciclism, bob alpin sa).
Repetăm – Iata cum poate fi calculata aceasta valoare, asemanatoare unui ‘card bancar’, personal, obisnuit:
- din lungimea corpului intins-culcat in pozitie ventrala avand bratele si picioarele perfect intinse /vezi termenul de ‘pluta pe piept’ (* cu umerii adusi cat mai aproape de urechi+cu labele in flexie plantara pronuntata) se obtine o valoare stabila, constanta, cel putin pe durata unui an calendaristic, valoare exprimata in centrimetri (L), la aceasta valoare se va aduga contanta K. (100 puncte); din aceasta valoare (L+K) se va scadea Numarul de Centimetri masurati la circumferinta subaxilara, in expiratie profunda (C). adunat cu Numarul de Kilograme corporale (G)
Conform legilor hidronamicei (vezi Numarul Froude, Reynolds, constructorii de nave au o expresie sugestiva - ‘lungimea fuge…’), rezistenta frontala opusa de apa, este data, in principal, de marimea scufundarii corpului (aici sunt responsabile Kilogramele/Kgr.) si de micimea planului frontal pe care l-ar avea apa de intampinat la inaintarea corpului (rezistenta frontala poate fi data de valoarea circumferintei subaxilare care a fost aleasa in mod intentionat la o forma minima care reprezinta, in felul ei, o limita care poate fi luata in consideratie/C).
Este clar ca daca aceste doua repere (G si C) au valori mici – restul ramas dupa extragerea sumei lor din L+K (stabil) va avea o valoare mai mare si deci va exprima o capacitatea mai buna de a pluti si inainta prin apa;
Iata expresia matematica a acestei formule
‘IPA = [L.+K.] – [G +C] = …. Puncte’, valabile pe o durata de minimum (1) un an.
(          2) O intrecere clasica doar pe distanta de 50m, este o distanta scurta dar pretioasa dpdv al tehnicii corecte si a vitezei maxime. Ea permite multora sa se concentreze optim pt. a inota cat mai repede, corect si fara greseli.
O particularitate a acestor concursuri cu probe pe distanta de 50m pentru fiecare procedeu tehnic din cele 4 cunoscute - startul se va da din apa /pt. a le permite cat mai multe executii de vaslire cu bratele (variante).
(          3) Intrecerea propriu-zisa:odata seria, seriile alcatuite cf. valorii IPA, concurentii vor lua startul in conditiile cerute de protocolul FINA, dar pe langa arbitrii cu care ne-am obisnuit, va mai aparea un grup nou de arbitri; ei vor avea misiunea de a numara ciclurile de vaslire efectuate cu bratele, evident la fiecare culuar, pt. fiecare concurent (*lor le va fi ideal-necesar un aparat, un ‘counter’ care sa inregistreze numarul de vasliri fie manual-mecanic, fie, dece nu – electronic). La terminarea probei (50m) vor exista deci 3 valori obiective care vor fi introduse intr-o formula simpla de calcul (chiar mental), dupa care fişa de concurs poate fi prelucrata de secretariat.
            Repetăm - La fiecare culoar, cei care intocmesc fişa cu rezultate din concurs sau secretariatul competitiei, vor aplica calculul formulei BEST, adica: - din constanta ‘IPA’ se va scadea  suma Numarului de secunde cronometrate in mod obisnuit adunat cu Numarul ciclurilor de vaslire; Iata fromula - BEST: [ K. + IPA ] – [Secunde + Cicluri / 50m] = …. Puncte;
aceasta suma, adunare de valori diferite poate fi totusi matematic acceptata (adunam ‘mere’ cu ‘pere’ = fructe !) deoarece atat numarul de secunde cat si cel al vaslirilor au sens descrescator, daca cel care evolueaza se incadreaza in maniera de inot amintita, adica  [ ‘cea mai mare viteza cu cele mai putine miscari !!!’] regim care nu poate fi performat, este usor de sesizat, doar in compania celei mai corecte tehnici de inot si de aici satisfactia participarii la asemenea intreceri.
Deci:  cu cat suma rezultata din adunarea secundelor cu cea a  numarului de cicluri este mai mica cu atat restul ramas prin extragere din constanta IPA este mai mare si deci valoarea obtinuta poate face obiectul alcatuirii clasamentului unei serii, apoi unei finale a probei, samd.
Punctajul realizat nu poate fi omologat ca ‘record’, el reprezinta o valoare momentana, personala, care, in fond, indica randamentul inotatorului si deci abilitatea acestuia de a inota ‘cat mai repede cu cat mai putine miscari’ – vezi  corespondentul la inot a aforismului antic ‘festina lente’. (* la procedeele ‘liber’ si ‘spate’ - un ciclu va reprezenta 2 miscari de vaslire alternative, la ‘bras’ si ‘delfin’ - un ciclu va reprezenta o singura vaslire concomitenta).
(          4) Nefiind vorba de obiective de nivel mondial, olimpic, ci de ordin   personal sau local (fara a exclude si organizari, in viitor, la nivel national sau international …) – se poate estompa tendinta  multora de a apela la droguri (dopping/faire-play) nefiind vorba de eforturi maximale mari ca intensitate sau volum, cu mare impact la public si mass-media.
 (         5)  Consideratii economico-materiale:
A/ in acest sistem nou apar arbitrii  ‘numaratori’ (min. unul/culuar), de preferat, fiecare dotat cu un ‘counter’. Pentru ei se vor face calcule de buget si accesorii.
‘Counter’-ul - devine un accesoriu nou la inot si deci exista posibilitatea ca un intreprinzator sa-l fabrice si sa-l puna la dispozitia inotului (bineinteles cu profitul financiar respectiv).
B/ probabil ca afluxul marit de simpatizanti a acestor noi intreceri vor duce la necesitatea dorită de noi toţi  pt. construirea de noi bazine de inot si, iarasi, exista posibilitatea ca mai multi intreprinzatori sa initieze programe optime evident cu profitul respectiv.
C/ fiind vorba de mai multi inotatori se poate sconta pe o cerere mai mare de accesorii si materiale personale legate de practicarea inotului.
xxxXXXxxx
Bibliografie selectiva:
1/M. Sgrumala, I. Bidoaie –
‘Proiectarea navelor mici,
 Ed. Tehnica, Buc. 1978, p.17,
2/M.Olaru –
INOT – manual metodic,
 Ed. Sport-Turism, 1982, p.184,
3/M.Olaru –
Rev E.F.S. nr 3/1983 p.49
"Testarea eficientei biomecanice la inot'.
4/M.Olaru –
Rev E.F.S. nr. 2/1987, p.27 'Ierarhizarea numerica a prestatiilor inotatorilor'.
5/M.Olaru –
'Să nu ne temen de apă', Ed. Sport-Turism, 1988, p.90, sport-book
6/M.Olaru –
Note de curs-inot, Univ. Ecologica Buc., Ed. Universitara, 1991, p. 123
7/M.Olaru –
Afise editate de FRN & Canada Swimming Natation,1995, color, 4000 ex.
8/E.Hines –
'Fitness Swimming', Human Kinetics, p.27, ('Swimming Golf'), 1995.
9/D. Hannula-
“ Coaching Swimming succesfully’’, p.78   ( Minimum-Nr-.swims),1995
10 / M.Olaru –
Rev.'Stiinta Sportului', ed CCPS, nov 1999, Referat - ‘Un nou concept in pregatirea inotatoriilor'.
Concept implementat de :
Prof. Mircea Olaru, Bucharest
August 2005   < scanave@rnc.ro>

Rezumat
         Concursul, ideia de întrecere a fost remarcată la englezi, încă de la începutul sec. 19…; erau întreceri cu pariuri şi pe bani.
         Inotătorii sportivi ai vremii erau profesionişti şi îşi câştigau avutul din asemenea întreceri.
         Inainte de a fi debutat sec. XX, în preajma reînvierii JO moderne, întrecerile de înot aveau o listă de cca 180 tipuri de recorduri (mondiale…), astfel ca înfiinţarea FINA, în 1908, a fost salutată cu mult élan ştiind ca această noua organizaţie sportivă va pune la punct multe din subiectivismele anterioare.
         Competiţiile de înot sunt într-un moment de avânt. In anii precedenţi au existat multe dispute pentru interzicerea omologarii de recorduri (deci şi de organizare a unor competiţii…) în bazine de 25m; la ora actuală întecerile se desfăşoară în ambele tipuri de bazine olimpice (50m, 25m) iar genul competiţiilor a crescut: de la cele olimpice, au apărut cele de rang mondial, apoi, cele de rang continental, mai nou cele de rang de Cupă Mondială etc.
         Este un lucru benefic pentru dezvoltarea înotului sportiv, interes care, indiferent care ar fi motivaţia acestui avânt, îndeamnă omul civilizat al sec XXI sa facă mai multă mişcare şi aceasta în condiţii din ce în ce mai civilizate (igienă, confort, siguranţă)
         In acest climat ne exprimăm nostalgic gândul că şi competiţiile BEST ar putea deveni, la un moment dat, agreate de mai mulţi simpatizanţi ai înotului şi, dece nu, chiar de FINA.
         Noi ne-am făcut datoria de a comunica, ca simpatizanţi, ca specialişti, ca simpli români…, că acest concept este autentic şi merită a fi luat în discuţie şi aplicat.
         In acest sens am formulat şi Anexa nr.9 care poate fi consultată (dacă ar mai fi nevoie…); iarăşi, din păcate sunt singurul care pledează pentru BEST. Mai pot spune ca există, apariţii la cca 20 de ani după comunicarea noastra din anii ’80.., acelaşi interes la câţiva antrenori americani şi nu numai.
         Spre bucuria noastră, firească, formulările acestora sunt inferioare proiectului nostrum atât din punct de vedere al clarităţii dar, mai ales, ca proiectare în mediul nautic.
         Timpul va decide şi peste ani se va afla adevărul despre ‘’piatra filozofală’ a înotului descoperită în …România !

Bibliografie selectiva

1929 Villepion G. – Nageons, ed. Grasset, , Paris,
1942 Armbruster David, Sr. – Competitive swimming, Mosby, St. Louis,
1943 Const. Kiriţecu – Palestrica, Ed, Casa Scoalelor, Buc.
1951 Kiphuth Robert – Basic swimming, Nikolas Kaye, , London,
1955 Rajki Bela – A versenyuszas technikaja, Sport Lap, , Budapest,
1962 Drăgan, Mladin – Invăţaţi înotul,  Ed. CFS, , Buc.
1965 Lewin Gerhard Dr.– Schwimmen, Spoerverlag, , Leipzig
1967 Talbot Don – Swimming to win, Hawthorn books inc, New-York
1969 N. Dumitrescu, I.Oprişescu – Curs de înot, ed. ICF. Buc.
1969 Carlile Forbes– On Swimming, Pelham Sportss, Lib, , London
1970 Gallagher Harry – On swimming, Pelham Books, , London,
1971 Colwin Cecil – On swimming, Pelham Books, , Lomdon,
1972 Ciobanu, Cerchez, Munteanu – Inot pe înţelesul tutror,Ed Stadion, , Buc.
1972 Gambril Don – Schwimmen, Leistungsport, , Bockenem,
1974 Counsilman J Dr. - The science of Swimming, Prentice Hall Inc
1976 Talbot Don– How to swim faster, Ed. Jack Pollard, Pytsburg
1977 Counsilman J. Dr. – Competitive Swimming Manual, Bloomington Indiana
1978 Oppenheim Francois – Histoire de la Natation, Chiron-Sports,
1978 Popescu Alexander –Schwimmen,BLV Munchen,
1978 Sgrumala, Bidoaie – Proiectarea navelor mici, Ed. Tehnică, , Buc.
1979 Earl Mindell  Vitamin Bible, Warner Books Ed.,
1979 Lewin, Gerhard, Prof. Dr. - Swimming, Sportverlag (in English), Berlin
1981 Fahnemann Albrecht – Die grossen wasserspielle, Swimmsportverlag,
1981 Fucci, Benigni – Meccanica dell’apparato locomotore, Scuola dello sport,
1982 Dragan, I. Dr. - Medicina sportivă aplicată, Ed. Sport-Turism, , Buc.
1982 Maglischo E. – Swimming Faster, California St. Col,
1982 Olaru Mircea – INOT manual metodic, Ed, Sport-Turism, , Buc.
1983 Manno Renato – Teoria dell’allenamento – Nuoto, Scuola dello sport, , Roma,
1988 FINA – Swimming Manual, Swimming/Natation Canada,
1988 Olaru Mircea – Să nu ne temem de apă, Ed. Sport-Turism, , Buc.
1989 Dragan I.Prof. Dr.  - Selecţia şi orientarea medico-sportiva, Ed. Sport-Turism , Buc.
1989 Dragan I. Prof. Dr.- Practica medicinei sportive, Ed. Medicală, Buc-
1989 Olaru Mircea -Aprecieri asupra recordurilor mondiale la înot, Rev. EFS, Buc. RO
1989 Pursley, D. – Climb to the top, Aquazoid Publk.
1992 Turcas C, Olaru M - Note de curs, Univ. Ecologică , Buc.
1993 Pfeifer Helga – Schwimm – Training im Verein, Sportverlag, Berlin,
1993 Turcas, Zelinschi, Marinescu, Olaru – Curs de Inot, Univ. Ecologică, , Buc.
1994 Neil Cohen  Sports encyclopedia, Bantam Books,
1995 Dragan, Stroescu – Medicaţia la sportivi, ed Cucuteni, , Buc.
1995 Drăgan Ioan & Colab. - Masaj, Recuperare, Ed. Cucuteni, , Buc.
1995 Hannula Dick – Coaching swimming successfully, Human Kinetics, Avon,
1996 Cristea, Sorin – Pedagogie generala, Managementul
1998 FINA  Handbook, 1998-2000, FINA Office, , Lausanne,
1999 Hines Emmett– Fitness swimming, Human Kinetics, Leeds.